Adevărata datorie a României este colosală, depășind 172% din PIB-ul țării. Politicienii încearcă din răsputeri să ascundă suma enormă cu care se îndatorează România în prezent. Totuși, Uniunea Europeană a forțat Institutul Național de Statistică să publice valoarea reală totală a datoriilor. Cine va plăti această datorie imensă care a fost ascunsă până acum? Suntem în apropierea unei catastofe economice?

De ce ascunde guvernul adevarata datorie a României?

Datoria României publicată în majoritatea surselor de informare este incompletă. Acolo se va găsi suma datoriei publice, ignorându-se cea mai mare parte a datoriei, care este chiar valoarea totală a drepturilor de pensie dobândite în România. Astfel, în realitate, datoria totală a țării ajunge la finalul anului 2018 să atingă 1,6 bilioane de lei, ceea ce înseamnă 172,03% din PIB-ul României.

Mulțumită Uniunii Europene, fiecare stat membru este obligat confom legii UE nr 549/2013 să publice înformația completă referitoare la datoriile pe care le are. Dacă această lege dată de parlamentul european nu ar fi existat, am fi fost duși de nas în continuare de încercările guvernului de a ascunde situația reală în care ne aflăm.

Statistica este îngrijorătoare,conform Institutului Național de Statistică (INS) practic România se îndatorează cu aproape dublul valorii câștigurilor țării de pe un an calendaristic. În acest context nu este de mirare că acest subiect este mai mult decât incomod pentru guvern. Cu toate acestea, în loc să găsească o rezolvare, acesta preferă să ascundă datele. Astfel, guvernul se referă la datoriile parțiale ori de câte ori e pus în situația de a aborda subiectul. Problema cea mai gravă este de fapt amânarea implementării unei soluții. Cu cât plata datoriilor e amanată mai mult, cu atât suma lor va fi mai mare. Ce putem înțelege noi ca cetățeni din această abordare? Guvernul plănuiește să nu mai plătească pensiile generațiilor viitoare? Sau va ajunge să mărească taxele pentru a plăti toate aceste datorii și va ruina viitorul clasei muncitoare?

Probabil că guvernul fuge de această problemă fiindcă nu există soluții simple. Pentru a rezolva o asemenea problemă va trebui abordată o reformă holistică a sistemului și a mentalității din România.

România este la un pas de faliment

Faptul că România se apropie cu pași rapizi de faliment nu e greu de observat în această situație. La fel ca în afaceri, atunci când cheltuielile continuă să crească și ajung să depășească venitul, drumul către faliment este unul sigur.

Dacă ne uităm la ultimii 30 de ani, datoriile oficiale publicate (care nu includ valoarea totală a drepturilor de pensie) sunt într-o creștere continuă de la începutul perioadei postcomuniste. După cum observăm în graficul de ma jos, la începutul anilor ’90, România a pornit de la aproape zero datorii. Din acel moment și până în prezent sumele au crescut enorm, mai ales după 2006 când această creștere s-a accelerat și s-a ajuns la sfârșitul anului 2018 la suma de 313,42 miliarde de lei. Conform datelor și previziunilor procesul va continua să se agraveze.

Datoria publică a României 2019

Deși regimul comunist a fost extrem de strict, unul dintre scopurile lui Ceaușescu a fost să scoată țara din datorii. Economic vorbind, tot chinul românilor din acea perioadă este în zadar dacă revenim de unde am plecat. Trebuie să ne amintim că metodele utilizate la acea perioadă pentru a avea o țară neîndatorată au fost exagerate, dar din fericire, regimul actual ne perimte să reducem aceste cheltuieli în alte moduri despre care vom vorbi în detaliu puțin mai târziu.

Care este adevarata datorie a României?

Datoriile oficiale publicate pe care le vedem în grafic sunt doar o mică parte a datoriei reale pe care o are România. Să ne amintim că mai există datoriile drepturilor de pensie care nu intră în acest calcul, dar care există și sunt publicate pe site-ul INS.

Datorii oficiale publicateDatorii reale totale 
Valoarea datoriei313,42 miliarde lei1633,59 miliarde lei
Valoarea datoriilor raportate la PIB33,01%172,03%
PIB România 2018949,6 miliarde lei

Diferența între suma oficială a datoriilor și cea reală (ascunsă de guvern) este imensă. Suma totală e mai mult decât îngrijorătoare. Dacă credeați că datoriile oficiale cauzează probleme, atunci situațiea reală e de 5-6 ori mai gravă.

Românii de până în 40 ani vor muri de foame când vor ieși la pensie

După cum ați văzut din statistici, cele mai mari datorii sunt înregistrate în sectorul de pensii. Sistemul actual de pensii este construit ca o piramidă financiară. Angajații și antreprenorii care lucrează astăzi plătesc contribuții la CAS care sunt distribuite pensionarilor actuali sub formă de pensii. Populația României este încă în scădere, iar locuitorii înaintează în vârstă.

Procentul forței de munca în România în 1996 și în 2018

După cum se poate observa în grafic, în 1996 în România procentul muncitorilor era de 52% (11,4 milioane persoane), iar populația inactivă era de 48% (10,7 milioane persoane). Conform datelor statistice publicate de INS, în 2018 forța de muncă a scăzut la 47% (9,2 milioane persoane), iar populația inactivă a crescut la 53% (10,3 milioane persoane).

Concluzia comparației dintre anii 1996 și 2018 este că forța de muncă scade, iar numărul pensionarilor este în creștere. Sistemul nu este sustenabil. Acesta se va prăbuși dacă guvernul nu taie din valoarea pensiilor pe care urmează să le primească cetățenii de până în 40 ani. Asta înseamnă că pensiile viitoare nu vor fi suficiente pentru a asigura un trai decent de supraviețuire lunar.

O altă problemă apare la nivelul sectoarelor publice și private. În acest sistem angajații din sectorul privat plătesc taxe statului român, care se colectează în bugetul țării. Din acest buget se achită salariile angajaților din sectorul public. Bineînțeles, sectorul public plătește la rândul său taxe pe venit, însă ideea principală este că fără taxele plătite de persoanele care lucrează în sectorul privat acest sistem nu ar putea funcționa. Taxele plătite de bugetari nu ar fi suficiente să își autofinanțeze salariile, în mod evident.

Conform statisticilor realizate de INS în 2017, numărul angajaților din sectorul privat a fost de aproape 7 milioane (6,94 milioane), iar totalul populației României înregistrat a fost de 19,59 milioane de oameni. Având în vedere sistemul de salarizare despre care tocmai am discutat, concluzia este că, economic vorbind, 7 milioane de români susțin restul populației de 19,59 milioane. Practic, asta înseamnă că 35% din cetățeni trebuie să creeze suficientă valoare pt a sustine întreaga populație (sectorul public, copiii, pensionarii si celelalte categorii ale populației).

Cum să scăpăm de datorii?

Haideți să analizăm mai întâi sitemul de pensii din România.

Acesta este bazat pe 3 piloni:

  • Pilonul 1: este reprezentat de sistemul public de pensii (pensiile de stat) care este obligatoriu. Este vorba de pensia virată de la buget la ieșirea din câmpul muncii. Se calculează în funcție de vechime și contribuțiile achitate în timp. Acest sistem este de tip redistributiv și e prezentat cetățenilor ca fiind „bazat pe solidaritatea între generații”. Cum am explicat mai devreme, contribuția la sistemul pensiilor pe care angajații și antreprenorii o plătesc în prezent, este redistribuită pensionarilor actuali, urmând ca pensia lor să fie plătită practic de către cei care vor munci când vor ajunge ei pensionari, și tot așa. În acest sistem în care nu există fonduri suficiente pentru pensiile curente (ba chiar avem datorii imense) apare întrebarea cum vor fi susținute pensiile cetățenilor care muncesc acum și care plătesc contribuția la CAS pentru a își asigura pensia în viitor?
  • Pilonul 2: se referă la pensiile private obligatorii, denumite astfel de către sistemul de pensii administrat privat, la care contribuie în mod obligatoriu persoanele de până în 35 ani, iar cele cu vârsta între 35-45 ani pot opta pentru această contribuție.
  • Pilonul 3: este constituit din pensiile private facultative.

Soluția pentru a scăpa de datoria imensă pe care o are România este revenirea la elementele de bază ale prosperității și ale stării de bine, nu să menținem un sistem care nu este sustenabil:

  • Produse și servicii furnizate de companii private construite cu capital românesc – acestea contribuie la creșterea economiei și asigură prosperitatea țării pe termen lung.
  • Minim 70% din români ar trebui să lucreze în sectorul privat – astăzi doar 7 milioane din români din cei 19,6 milioane lucrează în sectorul privat (ceea ce înseamnă 35%). Imaginați-vă doar cât de mult ar crește economia dacă acest procent s-ar dubla.
  • Cheltuielile statului reduse la minim, focusându-se pe nevoile de bază – aici mă refer la cheltuielile pentru armată, infrastructură, ajutoare sociale etc.
  • Evitarea populismului și a ajutoarelor sociale permanente – ajutoarele sociale ar trebui să fie temporare pentru a lăsa oamenii să iasă din situațiile dificile în care se află și să își mărească șansele de a fi independenți.
  • Adoptarea unei legi minime, simple și fiabile de „zero” birocrație și taxe cât mai scăzute – acest lucru permite crearea unui spațiu competitiv la scală globală în România. În aceste condiții capitalul și forța de muncă vor curge într-un flux larg pentru că va fi rentabil atât să se creeze noi companii, cât și să se muncească în cadrul lor. În acest fel vor fi atrași oameni muncitori și întreprinzători din toată lumea. Sistemul favorabil de taxe este unul dintre motivele pentru care m-am mutat în România din Polonia.

Din punctul meu de vedere, schimbarea completă a sistemului este singura soluție pe care o are România de a ieși din datorii. Nu este deloc un proces simplu și nici ușor, dar e singura modalitate prin care țara poate evolua pe plan economic. Este nevoie de un nou sistem sustenabil care să asigure un viitor cetățenilor și să elimine riscul imens al falimentului României, care așteaptă după colț.

În următoarele articole pe care le voi posta pe blog voi intra în mai multe detalii despre cum să creștem economia României și să asigurăm prosperitatea țării, fără a mai avea datorii excesive.

Sunt foarte curios ce părere aveți despre situația curentă și îmi doresc ca acest articol să vă fi ajutat să vedeți mult mai clar circumstanțele actuale. Lăsați-mi comentarii și putem schimba mai multe idei și impresii.